Dincolo de convulsiile societăţii româneşti în reconstrucţie, perioada 1990-2015 aduce câteva mutaţii în percepţia, reglementarea şi funcţionarea serviciilor publice.

Pentru a scăpa de tentaţia unor judecăţi cu conotaţie morală s-ar putea spune că administraţia publică este tot mai mult o activitate managerială şi că înrolarea politică ar trebui să fie în primul rând o opţiune pentru discernământ şi responsabilitate.  Miza este una globală în care un teritoriu şi o colectivitate se salvează şi se dezvoltă împreună sau se sting impreună. În materie de administraţie şi servicii cu vocaţie publică, incompetenţa managerială, miopia politică şi chiar şi corupţia se traduc, simplu şi dureros, în costuri şi resurse irosite într-o vreme în care fără competenţe şi eficienţă solidaritatea socială şi teritorială nu mai sunt posibile.  Etica responsabilităţii, competenţei şi solidarităţii este tot mai puţin o opţiune şi tot mai mult o condiţie a supravieţuirii.

   Marile orientări strategice în sectorul serviciilor şi mediului sunt formulate la nivelul Uniunii Europene. Administraţia din România are dificultăţi recurente să asimileze şi să îndeplinească obiectivele asumate şi are dificultăţi şi mai mari să imagineze obiective şi strategii proprii care să pună în valoare potenţialul teritorial specific.

   Administraţiile locale au primit prerogative şi responsabilităţi extinse pentru a oferi tuturor  cetăţenilor  « servicii esenţiale »,  de calitate şi accesibile, dar acest standard înalt, modelul european, este un deziderat care depăşește capacitatea şi resursele actuale ale administraţiilor locale din România.

   Progresul constant către orizontul unor servicii mai bune cere – pe lângă dezvoltarea economică – o participare mai activă a societăţii civile organizate şi o metamorfoză a clasei politice rămasă parcă în urma conştiinţei civice a simplilor cetăţeni[1].

[1] Un studiu pentru sectoarele de apă /canal /gestiunea deşeurilor efectuat de CEDD în 2013 pe un eşantion de populaţie din Bucureşti a pus în evidenţă disponibilitatea acesteia de a plăti mai mult pentru servicii extinse şi de calitate sporită în vreme ce autorităţile publice considerau că ameliorarea serviciilor şi creşterea preţurilor nu pot fi realizate datorită riscului de a depăşi (presupusa) limita de suportabilitate.

Un studiu similar a fost realizat în mai multe state ale Uniunii cu aceleaşi concluzii: populaţia are disponibilitate pentru un efort financiar suplimentar dacă el asigură un nivel superior al serviciilor.

[1] Un studiu pentru sectoarele de apă /canal /gestiunea deşeurilor efectuat de CEDD în 2013 pe un eşantion de populaţie din Bucureşti a pus în evidenţă disponibilitatea acesteia de a plăti mai mult pentru servicii extinse şi de calitate sporită în vreme ce autorităţile publice considerau că ameliorarea serviciilor şi creşterea preţurilor nu pot fi realizate datorită riscului de a depăşi (presupusa) limita de suportabilitate. Un studiu similar a fost realizat în mai multe state ale Uniunii cu aceleaşi concluzii: populaţia are disponibilitate pentru un efort financiar suplimentar dacă el asigură un nivel superior al serviciilor.





»

Leave a Comment

Your email address will not be published. Required fields are marked *