În ciuda reglementărilor tot mai stricte, exportul de deșeuri s-a dublat în ultimii 15 ani. Conform datelor compilate de ISRI (Asociația industriilor americane de reciclare) pe baza monitorizării făcute de Națiunilor Unite, cca. 200 milioane tone de deșeuri valorizabile au fost exportate în 2015, adică peste 20% din totalul deșeurilor produse pe planetă (peste 1 miliard de tone anual). 

În 2015 valoarea tranzacțiilor depășea 86 miliarde dolari pentru exporturile legale, respectiv o medie de 480 USD/tonă pentru cele 180 milioane tone exportate fie sortate fie nesortate. Exporturile ilegale – mai ales cele electronice și vehiculele –  sunt evaluate la peste 20% din total.

Deșeurile feroase și neferoase reprezintă 57% din total, urmate de hârtie 32% și plastic 7%.

SUA este cel mai mare exportator de deșeuri  cu 42,8 milioane tone (23,8% din total) pentru care plătește o medie de 554 USD/tona (23,7 miliarde USD). Un detaliu interesant: SUA și Haiti sunt singurele state care au semnat dar nu au ratificat Convenția de la Basel pentru controlul mișcărilor transfrontaliere si eliminării deșeurilor periculoase – intrată în vigoare din 1992 și amendată în anii următori.

China este cel mai mare importator de deșeuri cu 49,6 milioane tone în 2015 adică 28% din total cantități.

Suedia este unul din cei mai mari importatori de deșeuri din Europa (mai ales din Anglia). Deșeurile sunt incinerate pentru producția de energie termică.

Germania este specializată în importul (și tratarea) deșeurilor toxice.

Europa exportă spre Asia mai ales folie de plastic, hârtie și carton care sunt transformate în ambalaje. În schimb, Europa nu exportă deșeuri periculoase în afara statelor OCDE.

Rațiunile care determină exportul de deșeuri sunt:

–       lipsa capacităților de tratare locale

–       costuri și taxe pentru tratare ridicate

–       cerere insuficientă pentru materialele reciclate

Importul de deșeuri este stimulat de :

–       deficitul de materii prime

–       taxe de tratare (eliminare) reduse 

     Putem înțelege (și) din dinamica globală a exporturilor/importurilor de deșeuri de ce implementarea măsurilor de taxare la groapă și de reducere a cantităților eliminate reprezintă pentru România nu numai un obiectiv asumat ci și calea de evitare a (1) penalizărilor directe și a (2) atragerii fluxurilor transfrontaliere de deșeuri.

Sursă articol și foto.


«


»

Leave a Comment

Your email address will not be published. Required fields are marked *