“A circular economy is one that is restorative and regenerative by design, and which aims to keep products, components and materials at their highest utility and value at all times, distinguishing between technical and biological cycles.”  Ellen Macarthur Foundation

Verdele și mediul – de la simbol la instituții și modele economice

Asocierea culorii verzi la vegetație, natură, viață – mediu este o constantă în simbolistica tuturor societăților de la folclor la drapele naționale și până la grafica ministerului dedicat.

Conștiința că mediul ne condiționează în mod absolut existența și că este un cadru cu resurse limitate aduce, din a doua jumătate a secolului XX, sintagmele care sugerează  angajamentul pentru protejarea acestuia : casa verde, job-uri verzi, energie verde, economie verde. De la simbolistica primară, unele sintagme încep să aibă acoperire instituțională, descriind concepte și obiective de politici publice (Partidul Verzilor). De la ciclul economic clasic sau  ”liniar” (consum resurse – produs – deșeu) se trece la modelul ”circular”  (consum de resurse – produs – valorificarea deșeului care devine resursă secundară).

            Pentru că economia circulară a devenit un nou loc comun în discursul politic (după altele ca “o societate a reciclării” sau “economia verde”), vă propunem o mică incursiune în istoria conceptului și o privire asupra demersurilor făcute în România.

Un “nou” concept de aproape…  50 de ani

    Preocuparea pentru un nou mod de abordare a proceselor de producţie şi consum prinde contur în jurul anilor ’70. Conceptul de economie circulară a fost propus pentru prima dată de doi economişti britanici cu preocupări de mediu. Aceştia au adus în atenţie faptul că economia tradiţională nu include în nicio măsură ideea de reciclare, fapt care se traduce printr-un comportament ce consideră mediul o mare groapă de gunoi.[1]

Într-un raport din 1976[2], publicat în 1982, se schiţează „viziunea unei bucle economice (sau economiei circulare) și efectul său asupra creării de locuri de muncă, a competivității economice, a economisirii resurselor și a prevenirii risipei.”[3]

Descris ca model de gândire, conceptul ar putea fi parte a soluţiei odată cu sfârşitul erei de petrol ieftin şi rezerve inepuizabile de materii prime. Fundația Ellen MacArthur, o organizație caritabilă înfiinţată în 2010 şi-a propus să unească diferitele viziuni – numite şcoli de gândire – şi să creeze un cadru unitar.

Trebuie reținut deci că economia circulară definește, în ultimă instanță, un model de gestiune a deşeurilor care a început cu obiective de eficientizare și se îndreaptă spre un nou orizont – ZeroWaste – adică wero deșeuri.

    În 2015, Uniunea Europeană lansează cariera economiei circulare.

Pe baza unui raport al fundaţiei Ellen MacArthur [4], Comisia Europeană declară în COM(2015) 614 final Închiderea buclei – un plan de acțiune al UE pentru economia circulară – că “măsurile privind economia circulară se află în strânsă legătură cu prioritățicheie ale UE, printre care se numără ocuparea forței de muncă și creșterea, agenda în materie de investiții, combaterea schimbărilor climatice și energia, agenda socială și inovarea industrială, precum și cu eforturile depuse la nivel mondial în domeniul dezvoltării durabile.”

Prin urmare, pe 2 decembrie 2015, Comisia “a adoptat un pachet ambițios de măsuri privind economia circulară pentru a stimula tranziția Europei către o economie circulară care va dinamiza competitivitatea globală, va favoriza creșterea economică sustenabilă și va crea noi locuri de muncă.”[5]

O schiță generică pentru economia circulară

        Schița de mai jos dă o imagine a conceptului de economie circulară

schita economia circulara


Economia circulară în România:

Reținem deci ca economia circulară propune un model de gestiune a deșeurilor. Iar referitor la gestiunea deșeurilor, Elena Tudose, director de programe în cadrul Institutului pentru Politici Publice (IPP), concluziona recent :

 “Din păcate, în România, deșeurile sunt încă privite ca o povară, în loc să fie considerate o oportunitate. Pragul de reciclare a deșeurilor municipale este stabilit de Comisia Europeană la 65%, până în anul 2030. De asemenea, vorbim despre o țintă de 75% în cazul reciclării deșeurilor de ambalaje, precum și despre o reducere a nivelului de depozitare a deșeurilor cu 10%, tot până în anul 2030.”[6].

Referitor la contextul din România, se pot face 3 observații

  1. Din punct de vedere reglementar, documentele europene sunt transpuse în legislația națională (Anexa 1)

Cadrul reglementar de bază se rezumă la:

  • O lege211/2011 care transpune Directiva Cadru a Deseurilor. În aceasta, conceptul de economie circulara nu este enunțat, însă apar pașii care trebuie urmariți și măsurile necesare. Practic, măsurile înca nu se implementează.
  • Hotărâri de aprobare ale diverselor documente europene (Comunicări ale Comisiei) și naționale (Strategia Națională de Gestionare a Deșeurilor

2. În ceea ce privște voința și decizia politică și administrativă – singurele care ar putea iniția modificări reale, cu rezultate vizibile din punct de vedere statistic în situația la nivel național/local – acestea sunt practic

Odata cu aderarea la UE, România și-a asumat obligația de a recicla minimum 50% din deșeurile de hârtie, metal, plastic și sticlă pana in 2020. “Lucrurile nu arată tocmai fericit. România este statul care are cel mai mic nivel al reciclării deșeurilor din UE28, precum și cea mai mare rată de depozitare a deșeurilor.” [7] Elena Tudose (IPP)

  1. În ceea ce privește măsurile incitative pentru colectare separată și reciclare, respectiv măsurile de descurajare a depozitării deșeurilor, decidenții politici au amânat sistematic (din 2005 până azi) aplicarea lor concretă (ex. taxa la groapă)

Eficiența resurselor în România

    Strategia Naţională pentru Dezvoltare Durabilă a României Orizonturi 2013-2020-2030 a fost adoptata in 12.11.2008. Încă de atunci, era cunoscută situația de facto: “Cu toate progresele realizate în ultimii ani, este o realitate că România are încă o economie bazată pe consumul intensiv de resurse, o societate şi o administraţie aflate încă în căutarea unei viziuni unitare şi un capital natural afectat de riscul unor deteriorări ce pot deveni ireversibile”

    Economia circulară se traduce, în alți termeni, prin utilizarea eficientă a resurselor. Din această perspectivă, este simptomatic că în Romania, la jumatatea perioadei de programare financiară 2014-2020, nu există documentele strategice de planificare si monitorizare adoptate (PNGD).

    Într-un studiu despre eficienta resurselor materiale, publicat la începutul anului de Agenția Europeană de Mediu, “More from less –material resource efficiency in Europe”, au fost evaluate 32 de țări din Europa. România nu face parte dintre acestea.

 

1

http://www.eea.europa.eu/highlights/resource-efficiency-in-europe-benefits , pg.6
2
http://www.eea.europa.eu/highlights/resource-efficiency-in-europe-benefits , pg.7
Sursa foto – https://thumbs.dreamstime.com/z/economic-prosperity-financial-concept-as-group-green-trees-shaped-as-growing-finance-pie-chart-as-metaphor-gradual-52432677.jpg
[1]   David W. Pearce, R. Kerry Turner (1989).Economics of Natural Resources and the Environment. Johns Hopkins University Press.ISBN 978-0801839870.
[2] Genevieve Reday, Walter Stahel – The Potential for Substituting Manpower for Energy
[3] https://ro.wikipedia.org/wiki/Economie_circular%C4%83#cite_note-2
[4] Creșterea internă: o viziune privind economia circulară pentru o Europă competitivă („Growth within: a circular economy vision for a competitive Europe”), raport elaborat de Ellen MacArthur Foundation, de McKinsey Centre for Business and Environment și de Stiftungsfonds für Umweltökonomie und Nachhaltigkeit (SUN), iunie 2015.
[5] http://europa.eu/rapid/press-release_IP-15-6203_ro.htm
[6] http://www.agerpres.ro/mediu/2016/05/31/tudose-ipp-este-fantasmagoric-sa-credem-ca-romania-va-atinge-pana-in-2030-tintele-de-reciclare-si-valorificare-a-deseurilor-municipale-11-23-47
[7] http://www.agerpres.ro/mediu/2016/05/31/tudose-ipp-este-fantasmagoric-sa-credem-ca-romdesi ania-va-atinge-pana-in-2030-tintele-de-reciclare-si-valorificare-a-deseurilor-municipale-11-23-47


«


»

Leave a Comment

Your email address will not be published. Required fields are marked *