a

De ce în 2017 – Incinerarea este o opţiune anacronică şi prejudiciabilă pentru economie şi sănătatea publică

Recenta schimare de poziţie a Guvernului, în 2017, prin care incinerarea ar fi inclusă în PNGD (planul naţional de gestionare a deşeurilor) vine în contradicţie nu numai cu opţiunea strategică adoptată anterior ci şi cu ansamblul argumentelor care au condus în urmă cu 10 ani la excluderea formală a incinerării din categoria tratamentelor de „valorificare” a deşeurilor.

La fel de valabile şi azi, argumentele care au condus în 2008 la clasarea incinerării în categoria tratamentelor de eliminare (a se vedea ierarhia deşeurilor şi precizările Directivei cadru deşeuri 2008/98/EC) erau :

1. Incinerarea contravine principiului utilizării eficiente a resurselor: sunt irosite resurse care pot fi valorificate superior prin reciclare (metal, plastic, lemn, materii biodegradabile): fiecare tonă de deşeu incinerată necesită un consum suplimentar de combustibil fosil deci creşte dependenţa economică şi costurile. (cantitatea de energie recuperată/salvată prin reciclare este superioară celei obţinute prin incinerare). (RESOURCE EFFICIENCY)

2. Incinerarea generează cu 33% mai mult CO2 (gaze cu efect de seră) decât centralele pe gaz. (Prin comparaţie, reciclare reduce cantităţile de GES gaze cu efect de seră) întrucât reduce cantităţile de materii prime extrase şi procesate) (CLIMATE CHANGE).

3. Tehnologia actuală permite nivele foarte înalte de reciclare, de peste 50% din cantităţile de deşeuri: este exemplul concret oferit de multe state europene. (HIGH RECYCLING RATES).

4. Incinerarea generează de 8-10 ori mai puţine locuri de muncă decât reciclarea. Pentru 10.000 tone deşeuri reciclarea crează peste 250 locuri de muncă, incinerarea 20-40 şi depozitarea la groapă doar 10. (JOBS).

5. Incinerarea încurajează exportul de deşeuri dinspre statele care aplică tarife şi taxe mari pentru gestionarea deşeurilor (de exemplu Germania, Anglia etc.) către state cu nivele de tarifare/taxare inferioare (în particular state central şi est europene). Fenomenul accentuează emisia de GES. (WASTE TRANSPORT).

6. Asimilarea incineratoarelor unor instalaţii de valorificare conduce la o deturnare a utilizării eficiente a fondurilor europe (structurale şi de coeziune) şi deturnarea a milioane de Euro care pot fi folosite mai eficient pentru instalaţiile de sortare şi reciclare. (SOUND USE OF EU FUNDS).

7. Construcţia de incineratoare descurajează acţiunile autorităţii publice de prevenire a producţiei de deşeuri şi de reciclare întrucât incineratoarele au nevoie de cantităţi mari şi constante pentru a menţine un nivel minimal de eficienţă şi pentru a putea amortiza costurile de investiţie: (INCINERATION AS A BARRIER).

Nu în ultimul rând, incinerarea rămâne cea mai scumpă tehnologie de eliminare a deşeurilor, (peste 90-100 Euro/tona după ce este valorificată energia termică respectiv electrică recuperată).

Costurile depozitării deşeurilor în România, tarif+taxă – azi la peste 35 Euro/tona urmează să crească până în 2020 la peste 60 Euro/tona, adică mult peste costurile unui tratament mecano-biologic sau al al tratării în ultimele generaţii de gazeificatoare sau valorificare RDF/SRF (sub 40 Euro/tona).

Anti- incineration action with "Reduce, Reuse, Recycle" banner at Bacolod. Philipinnes. Accession #: 2.00.063.028.28
Anti- incineration action with “Reduce, Reuse, Recycle” banner at Bacolod. Philipinnes.

Sursa foto



«


»

Leave a Comment

Your email address will not be published. Required fields are marked *