Schimbările climatice afectează în prezent fiecare ţară de pe continent. Economiile naţionale sunt afectate, la fel ca vieţile oamenilor, iar comunitarile şi ţările vor plăti un preţ din ce în ce mai mare.

Oamenii trăiesc impactul semnificativ al schimbărilor climatice, prin schimbarea vremii, creşterea nivelului mării şi evenimente meteo extreme. Emisiile de gaze de seră rezultate din activităţile oamenilor sunt una din cauzele schimbărilor climatice, şi ele continuă să crească, fiind în prezent la cel mai înalt nivel din istorie.

pic-13

            În lipsa acţiunii, temperatura medie de suprafaţă a lumii se presupune că va creşte peste nivelul secolului 21, şi va depăşi cu 3 grade Celsius temperatura media a acestui secol – cu anumite zone din lume în care se aşteaptă să fie încă şi mai cald. Cei mai afectaţi oameni sunt cei săraci şi vulnerabili.

            Ţările au la dispoziţie soluţii practice, accesibile pentru a face saltul către economii mai curate şi mai rezistente. Ritmul schimbării se accelerează, deoarece din ce în ce mai mulţi oameni se întorc spre surse regenerabile de energie şi spre o gamă largă de măsuri cu scopul reducerii emisiilor şi creşterea eforturilor de adaptare.

            Schimbările climatice constituie o provocare globală, care nu respectă graniţele naţionale. Emisiile din orice loc afectează oamenii de pretutindeni. Este o problemă care cere soluţii coordonate la nivel internaţional şi care necesită cooperare internaţională pentru a ajuta ţările în curs de dezvoltare să facă trecerea către o economie cu emisii scăzute de carbon.

            Pentru a combate schimbările climatice, ţările au adoptat Acordul de la Paris la COP 21 în decembrie 2015. Toate ţările au acceptat să lucreze împreună pentru a limita creşterea temperaturii globale la 2 grade Celsius, şi luând în considerare riscurile, să încerce limitarea la 1.5 grade.

            Implementarea Acordului de la Paris este esenţial pentru îndeplinirea Obiectivelor de Dezvoltare Sustenabila, şi oferă ghidare pentru acţiunile climatice care vor reduce emisiile şi vor constitui bază pentru rezistenţa la schimbările climatice.

            Pe 21 septembrie, ţările vor veni la centrul Naţiunilor Unite, pentru a-şi depune documentele de ratificare. Acordul intră în vigoare la treizeci de zile după ce aproximativ 55% dintre emitenţii de gaze de seră îşi vor fi depus actele de ratificare, aprobare sau acceptare.

Fapte și cifre

            Datorită Panelului Interguvernamental pe Schimbări Climatice ştim că

            – Din 1800 până în 2012, temperatura medie globală a crescut cu 0.85°C. Pentru a pune această valoare în perspectivă, pentru fiecare grad cu care temperatura creşte, recoltele de cereale scad cu aproximativ 5%. Porumbul, grâul şi alte recolte majore au scăzut semnificativ la nivel global cu 40 megatone pe an între 1981 şi 2002

            – Oceanele s-au încălzit, cantităţile de zăpadă şi gheaţă au scăzut, iar nivelul mării a crescut. Din 1901 până în 2010, nivelul mediu al mării a crescut cu până la 19 cm, datorită extinderii oceanelor din cauza încălzirii globale şi topirii gheţii. Gheaţa din Arctic a scăzut în fiecare decadă din 1979, cu pierzând 1.07 milioane km2  la fiecare 10 ani

            – Luând în considerare concentraţiile curente şi emisiile de gaze de seră, este foarte probabil că până la finalul acestui secol, creşterea temperaturii globale va depăşi 1.5°C faţă de perioada 1850 – 1900, cu o excepţie: aceea în care oceanele lumii vor continua să se încălzească şi gheaţa se va topi în continuare

            Se preconizează că nivelul mediu al mării va creşte cu 24-30 cm până în 2065 şi cu 40-63 cm până în 2100. Cele mai multe aspecte ale schimbărilor climatice vor persista multe secole de acum înainte, chiar dacă emisiile ar fi oprite acum

            – Emisiile globale de COau crescut cu aproximativ 50% din 1990

            – Emisiile au crescut mult mai repede între 2000 şi 2010 decât în oricare dintre deceniile anterioare

            Încă este posibil, prin folosirea unei game largi de măsuri tehnologice şi schimbări comportamentale, să limităm creşterea temperaturii medii globale la 2 grade Celsius

            – Majoritatea schimbărilor instituţionale şi tehnologice vor oferi şanse că încălzirea globală să nu depăşească acest prag

Ţinte

  • Creşterea rezistentei şi capacităţii de adaptare la pericolele de natură climatică şi să dezastrele naturale din toate ţările
  • Integrarea măsurilor împotriva schimbărilor climatice în politicile naţionale, strategii şi planuri
  • Îmbunătăţirea educaţieicreşterea conştientizării şi a capacităţii umane şi instituţionale în ceea ce priveşte reducerea schimbărilor climatice, adaptarea la acestea, reducerea impactului şi atenţionarea cu privire la efecte
  • Implementarea angajamentelor luate de ţările dezvoltate cu ocazia Framework Convention on Climate Change a Naţiunilor Unite, de a pune la dispoziţie 100 mld.$ anual până în 2020, din toate sursele, pentru nevoile ţărilor aflate în curs de dezvoltare pentru acţiunile de miscorare a impactului schimbărilor climatice, pentru transparenţă în implementare şi operaţionalizarea completă a Fondului Green Climat, prin capitalizarea acestuia
  • Promovarea mecanismelor de creştere a capacităţii pentru planificarea acţiunilor şi managementul schimbărilor climatice în ţările aflate în curs de dezvoltare şi în statele insulare, incluzând concentrarea pe femei, tineri şi comunităţi locale şi marginalizate


«


»

Leave a Comment

Your email address will not be published. Required fields are marked *