Modelele sustenabile de consum şi producţie se referă la promovarea eficienţei resurselor şi energiei, infrastructurii durabile şi oferirea de acces la serviciile de bază, la locuri de muncă decente şi sustenabile şi la o viaţă de calitate pentru noi toţi.
Implementarea acestor modele contribuie la îndeplinirea planurilor generale de dezvoltare, la reducerea costurilor economice, de mediu şi sociale, la întărirea competitivităţii economice şi la reducerea sărăciei.

pic-12

Producţia şi consumul sustenabil au ca deviză “să facem mai mult şi mai bine cu mai puţin”, crescând câştigurile, pe toate planurile, din activităţile economice prin reducerea cantităţilor utilizate, a degradării şi a poluării de-a lungul ciclului de viaţă al resurselor, în acelaşi timp cu creşterea calităţii. Sunt implicaţi diferiţi stakeholderi, inclusiv afacerile, consumatorii, decidenţii, cercetătorii, oamenii de ştiinţă, retailerii, media şi agenţiile de cooperare pentru dezvoltare, printre altele.

E de asemenea nevoie de o abordare sistemică şi de cooperare între actorii din întregul lanţ de aprovizionare, de la producător până la consumatorul final. Este nevoie de implicarea consumatorului prin creşterea conştientizării şi de educaţie privind consumul şi stilurile de viaţă sustenabile, oferind consumatorului informaţiile adecvate prin standarde şi etichete şi implicarea în achiziţiile publice sustenabile, printre altele.

Fapte și cifre

  • În fiecare an, aproximativ o treime din toată mâncarea produsă – echivalentul a 1.3miliarde tone, valorând circa 1trilion $ – sfârşeşte prin a putrezi în coşurile de gunoi ale consumatorilor şi retailerilor sau stricându-se datorită condiţiilor proaste de transport sau metodelor de recoltare.
  • Dacă oamenii din întreaga lume ar începe să folosească becuri cu eficienţă energetică ridicată, lumea ar salva 120 miliarde $ anual.
  • Dacă populaţia globală ar ajunge la 9.6 miliarde până în 2050, ar fi nevoie de echivalentul a trei planete pentru a furniza resursele necesare pentru continuarea actualului stil de viaţă.

Apă

  • Mai puţin de 3% din apa din lume este proaspătă (potabilă), iar 2,5% din aceasta este îngheţată în Antarctica, Arctic şi gheţari. Prin urmare, umanitatea se bazează pe 0,5 procente pentru toate ecosistemele şi nevoile de apă proaspătă.
  • Oamenii poluează apă mai repede decât natura o poate recicla şi purifica – în râuri şi lacuri.
  • Mai mult de 1 miliard de oameni nu au acces la apă potabilă.
  • Consumul excesiv de apă pune presiune pe resursele de apă existente la nivel global.
  • Apa este gratuită, însă infrastructura de care e nevoie pentru livrarea acesteia este scumpă.

 

Energie

  • În ciuda avansului tehnologiei care a promovat beneficiile eficienţei energetice, consumul de energie în ţările OECD va continua să crească cu încă 35% până în 2020, Consumul de energie comercial şi residential este sectorul cu a doua cea mai rapidă creştere, după transport, în ceea ce priveşte consumul global de energie.
  • În 2002 stocul de vehicule cu motor din ţările OECD era de 550 milioane de autovehicule (dintre care 75% erau maşini personale). Până în 2020 se aşteaptă o creştere a deţinătorilor de vehicule cu 32%. În acelaşi timp, distanţele parcurse de vehiculele motorizate vor creşte, conform prognozelor, cu până la 40%, iar transportul aerian se preconizează că se va tripla în aceeaşi perioadă.
  • Gospodăriile consumă 29% din energia globală şi contribuie la 21% din emisiile de CO2.
  • O cincime din consumul final de energie la nivel global în 2013 a fost din surse regenerabile.

Mâncare

  • Faza de producţie (agricultura, procesarea mâncării) are un impact substanţial asupra mediului, gospodăriile influenţează impactul prin alegerile dietelor şi obiceiurilor. Astfel, mediul este afectat datorită energiei consummate pentru prepararea alimentelor şi prin generarea de deşeuri.
  • 1,3 miliarde tone de mâncare sunt irosite în fiecare an, în timp ce aproape 1 miliard de oameni sunt malnutriti şi încă 1 miliard flămânzi.
  • Supraconsumul de mâncare este nociv atât pentru sănătate, cât şi pentru mediu.
  • 2 miliarde de oameni sunt supraponderali sau obezi, la nivel global
  • Degradarea sau scăderea fertilităţii soluluisupra-consumul de apăpescuitul excesiv şi degradarea mediului marin contribuie la scăderea abilităţii resurselor naturale să acopere nevoile de mâncare.
  • Sectorul de mâncare consumă aproximativ 30% din consumul total de energie al lumii şi e responsabil pentru aproximativ 22% din emisiile totale de gaze de seră.

Ţinte

  • Implementarea cadrului pentru 10 ani de programe pentru consum şi producţie sustenabile, cu implicarea tuturor ţărilor, cele dezvoltate preluând conducerea, cu luare în considerare a nivelului de dezvoltare şi a capacităţii ţărilor în curs de dezvoltare.
  • Până în 2030, atingerea unui management sustenabil şi a unei utilizări eficiente a resurselor naturale.
  • Până în 2030, înjumătăţirea risipei de mâncare/per capita la nivel de retaileri şi consumatori şi reducerea pierderilor de alimente în cadrul producţiei şi distribuţiei, inclusiv a pierderilor post-recoltare
  • Până în 2020, atingerea unui nivel eficient de management al chimicalelor şi tuturor deşeurilor de-a lungul întregului ciclu de viaţă, în concordanţă cu cadrul agreat la nivel internaţional, reducând în mod semnificativ eliminarea acestora în aer, apă şi sol, pentru a minimiza impactul advers al acestora asupra sănătăţii umane şi mediului.
  • Până în 2030, reducerea substanţială a generării de deşeuri prin prevenire, reducere, reciclare şi refolosire
  • Încurajarea companiilor, în special a celor mari şi transnaţionale, să adopte practici sustenabile şi să integreze informaţiile despre sustenabilitate în ciclul lor de raportare.
  • Promovarea unor practici sustenabile în achiziţiile publice, în concordanţă cu politicile şi priorităţile naţionale.
  • Până în 2030, asigurarea că oamenii de peste tot vor avea acces la informaţiile relevante şi constiezarea în legătură cu dezvoltarea sustenabila şi stilurile de viaţă în armonie cu natura.
  • Susţinerea ţărilor aflate în curs de dezvoltare în întărirea capacităţii ştiinţifice şi tehnologice de a înainta către tipare de consum şi producţie mai sustenabile
  • Dezvoltarea şi implementarea unor instrumente de monitorizare a impactului turismului sustenabil în ceea ce priveşte crearea de locuri de muncă şi promovarea culturii şi produselor locale.
  • Raţionalizarea subvenţiilor pentru combustibilii fosili ineficienţi care încurajează consumul iraţional – prin eliminarea distorsiunilor pieţei, în concordanţă cu circumstanţele naţionale, inclusiv prin restructurarea taxării şi eliminării acelor subvenţii – acolo unde acestea există, luând în considerare cu atenţie nevoile specifice şi condiţiile din ţările aflate în curs de dezvoltare şi minimizarea posibilului impact advers asupra dezvoltării acestora, într-un mod care să protejeze comunităţile sărace şi afectate.


«


»

Leave a Comment

Your email address will not be published. Required fields are marked *