Lipsa de siguranță și asumare a țărilor membre UE în privința propunerilor pe deșeuri amenință tranziția către economia circulară

Bruxelles, 4 iulie 2017

Investigația în curs a ONGurilor expune diviziunea și dublul discurs al țărilor membre în ceea ce privește amendamentele la legislația deșeurilor.

Investigația începută luna trecut de EEB, Zero Waste Europe și Friends of the Earth Europe a arătat care sunt țările ce sabotează tranziția către o economie circulară.

Pe măsură ce monitorizarea negocierilor continuă, am arătat că unele țări dau înapoi de la angajamentele pe care și le-au asumat pentru susținerea unei economii mai puternice și mai eficiente din punct de vedere al resurselor.

Click pentru hartă

Cei care formulează politicile, ONGurile și un număr ridicat de operatori au căzut de acord că tranziția către o economie circulară – în care accentul cade pe prevenirea deșeurilor și reutilizarea și reciclarea produselor – este cea mai bună soluție, atât pentru planetă, cât și pentru mediul de afaceri.

Dar poziția Consiliului Europei, aprobată în mai de statele membre, sub președinția Maltei, este în prezent mult mai puțin ambițioasă comparativ cu cea prezentată de Comisia Europeană și Parlament.

Dacă în timpul negocierilor se va definitiva o poziție regresivă, planurile de accelerare a tranziției către o economie circulară în anii ce urmează vor stagna, cel mai probabil.

Sursa foto

Fruntași și codași

Informații recente de la întâlnirile Consiliului și informații referitoare la parcusul intern din statele membre dezvăluie diziune și discurs dublu în anumite state membre.

România, în ciuda declarațiilor de suport, a dat înapoi și și-a asumat o susținere mult mai slabă în ceea ce privește prevenirea deșeurilor, cerând Consiliului o derogare pentru țintele de reciclare.

La nivel intern, țara continuă cu planurile de amânare a introducerii taxei la groapă, susținând în schimb construcția a trei incineratoare costisitoare – fapt care va duce la arderea sau îngroparea unei cantități mai mari de resurse valoroase, care ar fi putut fi reutilizate sau reciclate.

Poziția Poloniei în privința reciclării a fost și mai puțin ambițioasă, după cum s-a dovedit în timpul unei întâlniri recente cu ministerele de mediu. Oficialii din guvern, care în mai au refuzat să-și facă publică poziția, au cerut o țintă de reciclare de 50% până în 2030. Pentru a înțelege mai exact, asta înseamnă o întârziere de 10 ani în atingerea țintei de 50% stabilită momentat pentru 2020.

Vești mai bune vin din Germania, care a afirmat recent că va susține o țintă de reciclare de 65%, conform propunerii Comisiei Europene, chiar dacă anterior nu oferise un răspuns. Asta înseamnă că există suport puternic pentru ținte de reciclare mai ridicate în multe țări europene, în special în unele cu o populație considerabilă – aspect pe care Președinția Consiliului va trebui să îl ia în considerare.

Danemarca, Finlanda, Ungaria, Lituania și Letonia își mențin în continuare poziția regresivă, opunându-se majorității propunerilor.

În continuare, sunt Cehia, Italia, Suedia, Portugalia și Luxembourg, prin respingerea creșterii ambițiilor pentru prevenirea deșeurilor, în ciuda susținerii unor rate mai ridicate de reciclare. Germania se încadrează în aceeași categorie, în urma confirmării opoziției față de propunerile de prevenire a deșeurilor – o prioritate în economia circulară.

Irlanda, Slovenia, Croația și Marea Britanie, care au refuzat să-și dezvăluie poziția în mai, au adoptat aceeași abordare și în timpul discuțiilor recente.

Liderii negocierilor rămân, în conformitate cu anunțul de luna trecută, Grecia, Franța, Belgia, Olanda și Spania. Guvernele acestor țări cer sprijin puternic pentru reciclare, prevenirea deșeurilor, pregătire pentru reutilizare și o mai bună colectare separată.

Piotr Barczak, Ofițer Politici Deșeuri în cadrul Biroului European de Mediu:

Consiliul UE, prezidat de Malta, urma să reprezinte interesele cetățenilor europeni în domeniul deșeurilor. În schimb, a crescut nesiguranța în ceea ce privește viitorul economiei circulare în Europa.

Nu va fi greu pentru Estonia, care urmează la președinție, să aducă o evoluție în materie de deșeuri. Ne așteptăm și ne dorim mai multă determinare și deschidere către ONGuri, mediul de afaceri și factorii de decizie politică ce susțin legi mai puternice și mai ambițioase în materie de deșeuri, pentru generațiile viitoare.”



«


»

Leave a Comment

Your email address will not be published. Required fields are marked *